Iubito, ah cât aş da...
Sa-ţi simt în braţele-mi făptura,
Să-ţi fur cu înfocare gura
Şi din amurg în răsărit
S-ascult eu glasu-ţi împietrit.
Ah cât aş da - o veşnicie
Să am o noapte dintr-o mie
Şi-ncet, cu frică, tremurând,
Iubita mea, să te cuprind.
Ca-n focul primei nebunii
Să ne aruncăm ca doi copii.
Chişinău. 04.10.2005
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu